Mamaliga cu gust de branza
In vremurile mele pre-vegane, pe cand nu-mi gaseam cuvintele (sau ambitia) sa-mi iau ramas bun de la branzica, adoram mamaliguta cu branza de capra. Numai cine n-a mancat vreodata, nu stie cum e mamaliga in care-ai pus, in timp ce-o amesteci cu facaletul, branza de capra framantata (branza, nu capra).
Intre timp, m-am lecuit de pofta de branzeturi. Dar deunazi mi-am amintit de mamaliga cu branza si am vrut sa repet experienta gustului, dar mai putin branza, la care nu m-as intoarce vreodata, promit solemn!
Am pus mintenas de-o mamaliguta clasica, pe care am incantat-o cu 2 linguri pline cu fulgi de drojdie inactiva, si-n schimb ea, mamaliguta, m-a rasfatat cu gustul ei nou, de branzica.
Am servit-o alaturi de piftie de ciuperci, ca tot aveam in frigider... Pe locuri, fiti gata, start!
Si uite-asa, am impacat si capra si mamaliguta!
In vremurile mele pre-vegane, pe cand nu-mi gaseam cuvintele (sau ambitia) sa-mi iau ramas bun de la branzica, adoram mamaliguta cu branza de capra. Numai cine n-a mancat vreodata, nu stie cum e mamaliga in care-ai pus, in timp ce-o amesteci cu facaletul, branza de capra framantata (branza, nu capra).
Intre timp, m-am lecuit de pofta de branzeturi. Dar deunazi mi-am amintit de mamaliga cu branza si am vrut sa repet experienta gustului, dar mai putin branza, la care nu m-as intoarce vreodata, promit solemn!
Am pus mintenas de-o mamaliguta clasica, pe care am incantat-o cu 2 linguri pline cu fulgi de drojdie inactiva, si-n schimb ea, mamaliguta, m-a rasfatat cu gustul ei nou, de branzica.
Am servit-o alaturi de piftie de ciuperci, ca tot aveam in frigider... Pe locuri, fiti gata, start!
Si uite-asa, am impacat si capra si mamaliguta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu